Actor la 8 ani - inverviu cu Luca Mera

de Luminita Suse

În perioada 16 ianuarie – 1 februarie 2003 pe scena teatrului de la National Arts Centre, Ottawa s-a jucat piesa de teatru Winter’s Tale de William Shakespeare regizată de Marti Maraden.

Rolul prinţului Mamillius a fost interpretat de Luca Mera. Luca are opt ani, ochi mari şi expresivi, timbrul vocii sale e grav şi dicţia ireproşabilă. Pe scenă se manifestă natural, nu trădează nici urmă de emoţie. Ceilalţi actori îl înconjoară cu atenţie şi căldură iar el se desfăşoară firesc ca un fiu iubit şi răsfăţat al acestora şi al marelui Will.

Piesa de teatru The Winter's Tale este o poveste miraculoasă despre pasiune, gelozie, regret, fidelitate, inocenţă şi prietenie. De îndată ce regele Leontes îşi suspectează de infidelitate soţia, regina Hermione, neîncrederea sa obsesivă nu mai ascultă de raţiune. Tot ce urmează este marcat de tragedie şi miracol, speranţă şi regăsire. Polixenes, prezumtivul iubit al reginei, trebuie să părăseasca Sicilia ca să scape de pedeapsa cu moartea, fetiţa nou-născută a Hermionei este smulsă din braţele mamei şi abandonată pe un ţărm străin unde este găsită şi crescută de un păstor, prinţul Mamillius moare iar regina este declarată moartă şi se retrage să trăiască secret pe meleaguri străine ajutată de prieteni loiali. În continuare, se va desfăşura în timp o serie de evenimente ce vor conduce la un fericit final când se vor rezolva fericit şi ierta toate greşelile trecutului. Regele, regina şi fiica pierdută se regăsesc după mulţi ani de regret şi amărăciune şi vor trăi fericiţi împreună până la adânci bătrâneţi. (detalii suplimentare se pot găsi la adresa http://www.nac.ca/media/wintale/)



Luminiţa Suse: Luca, cum ai fost selectat de la Ottawa School of Speech and Drama?

Luca Mera: Nadine Thornhill Eisen, profesoara mea de la The Ottawa School of Speech and Drama, m-a recomandat să particip la o audiţie ţinută de Marti Maraden pentru rolul prinţului Mamillius. M-am dus mai mult de curiozitate, să văd ce înseamnă o audiţie. Încă din prima clipă, Marti mi-a plăcut foarte mult pentru că se poartă extraordinar de frumos cu copii. Este foarte caldă, răbdătoare şi simpatică. Când am ieşit din sală, Marti a strigat: "Mi-am găsit prinţul!". Am fost foarte fericit.

L. S.: Cât timp au durat repetiţiile şi ce a trebuit să înveţi ca să îţi perfecţionezi jocul scenic?

Luca: Repetiţiile au început în decembrie şi s-au terminat la mijlocul lui ianuarie. La început lucram 6 zile pe săptămână, 8 ore, între 10 am şi 6 pm, timp în care mă antrenam la dicţie cu Mr Spritzer, luam lecţii de mişcare cu Mrs. Jo Leslie. În ultimele două săptămâni, când au început repetiţiile generale cu costume, muzică şi lumini, lucram şi câte 12 ore pe zi. A fost foarte obositor, dar n-am simţit cum trece timpul pentru că toţi colegii actori m-au îmbrăţişat cu căldură şi simpatie.



L. S.: Cum îţi par oamenii din sală priviţi dinspre scenă?

Luca.: Nu m-am gândit nici o clipă cum arată oamenii, de pe scenă nu-i vezi distinct, dar îi simţi şi eşti atent ce reacţie au. Majoritatea serilor am avut un public cald ce răspundea la fiecare moment. Dar am avut şi seri foarte reci, când orice făceai nu reuşeai să-i încălzeşti şi să-i simţi participând emoţional.

L. S.: Ai avut emoţii pe scenă?

Luca: N-am avut deloc emoţii, dar asta şi pentru că repetiţiile au fost intense şi foarte bine puse la punct. Fiecare mişcare scenică a fost aceeaşi în fiecare seară. Am repetat aceeaşi intonaţie a vocii şi a expresiei de-a lungul celor 28 de reprezentaţii.



L. S.: Care a fost, după părerea ta, cel mai interesant moment din timpul spectacolelor?

Luca: Fără discuţie aplauzele de la sfârşit! Dar n-am putut să stau în fiecare seară, pentru că piesa era foarte lungă, a doua zi mergeam la şcoală, aşa că trebuia să plec după pauză. După cum ştiţi, personajul meu murea în primul act. Foarte interesantă a fost însă reacţia părinţilor mei când au văzut rezultatele de la şcoală: A-uri pe linie şi doar două B-uri dintre care unul la clasa de dramă. Amuzant, nu-i aşa?

L. S.: Ce planuri de viitor ai în legatură cu teatrul, vei mai concura pentru alte roluri?

Luca: Nu am planuri precise să mai continui cu teatrul, dar dacă se va mai ivi ocazia, mă voi duce la audiţii. Deocamdată sunt bucuros că am mulţi prieteni buni actori şi că am amintiri frumoase şi amuzante de pe scenă, împreună cu ei.



Interviul a avut loc în ziua de 12 mai 2003, Ottawa

This website is copyrighted and may not be reproduced in any form without permission.
Copyright © 2006-2017 Luminita Suse